Sambata asta m-am
piscinit si jacuzzit si m-am plimbat si m-am relaxat si m-am dat si cu trenul
si m-am bucurat de aer proaspat si o zi
frumoasa.
Aventura mea de o
zi a inceput dintr-o ambitie. Nimeni dar absolut nimeni nu poftea la aer de
munte domn’le !Si cat m-am rugat de ei – penibil, zau !Mai putin cei
Doi care ma tot chemau cu ei. Pasiuni precum snow-board-ul inca nu s-au legat
de mine asa incat mi-am conditionat sosirea de o escapada la piscina mea
preferata.
Nu era primul
week-end cand amenintam cu plecarea de una singura, dar sambata asta aveam
biletul rezervat la tren si un chef sa impusc tot ce misca in Bucuresti , asa
incat m-am decis sa ma agatz de primul
taxi pana la gara si de acolo de trenul care imi pastra locsorul cald (asta
dupa ce am sugerat « apasat » controlorului ca ar trebui schimbat
aerul rece-crivat cu unul mai cald-mai uman).
Am coborat
fericita in respectiva gara de munte , cu ochelarii de soare la ochi ( ca aveam
de ce , d’aia ii aveam la ochi !), mi-am luat prietena de brat si am
pornit incantate la pas spre hotel.Spre hotelul care este posesorul suprem al
piscinei mele preferate.Din pacate nu indraznisem sa-l vizitez la pas pana in
aceasta zi asa incat am ramas surprinsa cand am realizat ca e situat ceva …mai
foarte departe de gara (de fapt cred ca ar fi trebuit sa cobor cu o statie
inainte).Si-am mers ce am mers pana cand am facut primul popas ( eram inca
optimiste).Am papat un strop, am stat oleaca la taclale si ne-am reluat marsul
pline de avant.
Vi s-a intamplat
sa va rataciti vreodata pe un drum drept !?Noi am reusit.Si am ajuns in
cartierul (unicul) al localitatii , unde fericite ca macar puteam admira
localnicii ne-am trezit bantuite de bulgarii copiilor care jucau fotbal in
curtea scolii.Halal distractie de sambata am fost pentru ei !
Continuam usor
dezorientate drumul (alegem sa ne intoarcem catre sosea) si avem parte la prima
benzinarie de un nou popas. Cafelutza moccha, ceai, clatite- clar urma sa
plutesc la suprafata apei.Am cerut un nr de taxi, prietena mea explicandu-i
chelnerului (nu inteleg unde i-a fost simtul ridicolului in acel moment !)
ca ne-am ratacit in cautarea hotelului.
Si-a stapanit
saracu ‘ rasu si ne-a spus ( ce ne mai spusesera cativa) ca trebuia sa
pastram linia drumului principal si ca nu trebuie sa chemam un taxi ca mai avem
vreo 200 de metri pana acolo.
Or fi fost 200
dar exprimati in alta unitate de masura, pentru ca noua ni s-au parut o
vesnicie.
In fata enormei
cladiri, oarecum cocotata si cu nasul pe sus de la inaltimea multelor etaje
(zau ca daca ar fi fost sa fiu cladire asa as fi aratat) sunt parcate zeci de
masini de lux. Noi suntem pe departe cele mai sugestive reprezentari ale
disperarii. Incaltari ude, obraji rosii, par imprastiat de vant, rasuflare
intretaiata..ce mai tura-vura « patetique » !
Intram hotarate,
achitam taxa, ne schimbam si plonjam intr-o oaza de caldura, lumina si apa
clipocitoare.Ore de nesfarsita moleseala in care nici daca as fi vrut nu as fi
putut sa ma concentrez la ceva.Drept dovada ratez din nou un individ
simpatic pe care l-am remarcat de la
inceput.Si el pe mine ; dar nici macar privirile insistente sprijint pe
marginea piscinei nu m-au trezit.Sunasem catre Cerb (uimit de cat de
telepaticim suntem ;suntem , estem si vom fi ) care imi explica niste lucruri
atat de frumoase dar atat de real de ireale incat m-am marginit la a ma infiora ca o matza zburlita de drag.
Eu, am avut ,
spre disperarea prietenei mele copil , o
problema cu totii copii prezenti ( si pe la 17 00 au navalit atatia incat am fost convinse ca
venisera cu gradinita).In urma discutiei cu o mamica aflu ca elementul de 1 an
si 7 luni se nascuse in apa.Nu era de mirare la cum mishuna in piscina,
singurel sau prin jacuzzi in bratele tatalui.Era incantat-foc si zambea tuturor
cu gura pana la urechi, lovind in apa sugestiv cu manutzele delicate si
silabisnd clar fericit « a-p-a ».Un deliciu !
Am inotat in aer
liber sub cerul noptii, reusind de aceasta data sa nu-mi sparg capul cand am
trecut de usile glisante (cine stie, cunoaste !).Aer rece si proaspat, zapada,
aburi calzi si apa. Dincolo de usi,o sera prin ai carei pereti de sticla poti
admira peisajul de afara, luna, poti sa sari din jacuzzi in piscina, poti sa
faci o sauna sau sa zaci tolanit la masa cu o limonada in fata ( si mi se facu
dor de locul de bastina in timpul verii !)
Individul
intersant disparu exact in momentul in
care ma concentram mai abitir asupra unei discutii despre copii cu una dintre
mamici.Asta e : fuse si se duse. Ne mai balacim putin si ne retragem :
eu catre gara si Ei catre camera lor.
Am reusit sa atipesc
un pic pe drum, cu toate ca mi se invalmaseau in cap toate gandurile pe care le
ascunsesem eu intr-un colt si care profitand de neatentia mea isi luasera
campii.
Telefoane lipsa
de la cineva care sa se fi gandit la mine ?!Checked-lipsa, nimic, nimeni.In regula.
Nu regret nici un
moment ziua asta asa obositoare dar atat de placuta!
