Zice EL: Nu am chef azi, n-am chef de nimic. De
votka sau de gin, tequila rom sau vin, tigari nu mai vorbesc.. iar pe tine…pe tine… te urasc! NU te vreau azi!
Zice Ea: Nu ma vrei azi? S-a ridicat ushor,
avea un umar gol si zambetul amar…Baiete esti un prost, iar eu nu sunt o curva
pe un trotuar!
Zice El: Nu te vreau azi,..nimik mai ushor…
Zice Ea: Eu
voi pleca in curand. Ramai cu mine in gand. Te-am iubit mey. Te iubeam. Fraiere…!
Week-end-ul meu a inceput tarziu dar a meritat fiecare secunda. Pentru ca a fost bine pentru mine a meritat. Am fost rasfatata si adorata, am dat si am primit dragoste, pasiune si prietenie, lasat in pace, cazut in contemplare, relaxare.
Am pescuit intr-un final ca doar d’aia ne-am tarat pana la Jurilovca-Lunca. Desi sustineam sus si tare ca imi lipseste pescuitul, recunosc ca m-am fortzat sa ajung cu unditza in mana doar ca sa nu ii stric week-end-ul Lui. Si nu numai ca am ajuns dar am si prins o gramada de carasi si rosioare, dezvoltand o pasiune sadica pentru uciderea bietelor rame si pestisori. Vanatorul din mine sau the bitch au avut niste revelatii.
Pe lung: vulpi (fie vi pe sosea, fie impaiate in restaurant), mortaciuni impaiate pana si in superba camera, caaald intr-o izolare perfecta, doar vant si stufaris si apele Razim-ului si o imbratzisare calda care m-a tzinut treaza pana in zori. Soare si un rece placut, inviorator, peste-pesti-pestishori dar nu am pescuit in prima zi decat imagini in drumul spre Enisala.
As fi vrut sa raman in duplexul cald si linistit, care izola lumea noastra in mijlocul pustietatii de toti, dar m-am intors la realitate, mai trista un pic, stiind si mai clar ce am lasat in urma, constientizand si mai mult fericirea ce doar ce o traisem.
Pe scurt: multumesc BLUEMAN, BOO si SHAGMAN.
Fuck the system, fuck technology, fuck multitasking personality and meeting requests! At the end of the day is just me and a good human fuck!
